La Budapesta
Pe urmele Întregitorilor de Țară
Pe urmele Întregitorilor de Țară
Din delegaţie au făcut parte: Col.
(r.) Babiciu Gavril, Slt. (r.) Berci Petru,
Col. (r.) Cardoş Dumitru, Pr. mil. dr. Achim Daniel, Pr. mil. drd. Băban Gabriel,
Slt. (r.) Dumitraş Liviu cu soţia, Col. (r.) Câmpianu Mihaiu şi alţii.
Două au fost etapele omagiate în
cursul acestui „pelerinaj istoric”. Mai întâi, ne-am oprit asupra faptelor
realizate de generația anului 1918. În Budapesta, la 18 octombrie 1918,
studentul român, care la 1892 întâmpina în Gara de Sud (Sudbahnof) din Viena
delegația fruntașilor memorandiști, devenit deputat, Alexandru Vaida-Voevod a
prezentat în Parlamentul Ungariei „o declarație politică de principii, de
exprimare a independenței națiunii române și a dorinței acesteia de secesiune
față de Ungaria”.
Nu-i putem numi aici pe toți fruntașii națiunii
române care au pus umărul la Intregirea Neamului Românesc. Se cuvine totuși să
subliniem că în noaptea de 30 spre 31 octombrie 1918, la Budapesta, s-a format ca
organism politic Consiliul Național Român Central (CNCR) „format din șase
reprezentanți ai PNR (Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Teodor Mihali, Alexandru
Vaida-Vievod, Aurel Vlad, Aurel Lazăr) și șase ai Secției Române a PSDU (Ioan
Fluieraș, Iosif Jumanca, Enea Grapini, Basiliu Surdu, Tiron Albani, Iosif
Renoiu). ...În fruntea sa se afla omul politic Ștefan Cicio-Pop” .
Vizita în clădirea Parlamentului
Ungariei, în partea amenajată ca muzeu, a fost o lecție de istorie a Ungariei
ce ne-a fost prezentată de un român, care si-a găsit aici vocația sa ca job
permanent. Odată ajunși la Sala de ședințe a Parlamentului, în loja rezervată
celor ce asistă la lucrări, în loc de explicațiile ghidului auzeam ecoul
intervențiilor făcute de părintele dr. Vasile Lucaciu, supranumit „Leul de la Șișești”,
care făcea interpelări legate de nerespectarea drepturilor cetățenilor din
circumscripția electorală Beiuș, care în anul 1906 l-au ales ca deputat în
acest for legislativ la Ungariei. Aici, marele Întregitor de Țară a spus
cuvintele profetice ”o să fiu ales deputat de Satu Mare dar în Parlamentul de
la București” (Tiron Albani, Leul de la Șișești. De ce s-a prăbușit monarchia
austro-ungară), dacă se continuă politica de deznaționalizare și de încălcare a
drepturilor și libertăților națiunii române din Ungaria.
Un mic popas s-a făcut în fața hotelului Szent Gellert, clădire în care, în vara anului 1919, Armata Română ce a pus capăt Republicii Bolșevice a Sfaturilor instaurată de Bella Kun în Ungaria, și-a fixat cartierul general.
Itinerariul parcurs a cuprins și vizitarea Curților Gojdu. Aici există o placă comemorativă pe care este inserat, în limbile engleză, română și maghiară, textul: Curțile Gojdu păstrează amintirea marelui mecena al românilor din Ungaria și de pretutindeni. Guvernul României și Guvernul Ungariei înființează o fundație comună, în spiritul lui Emanuil Gojdu (1802-1870) și al prieteniei dintre cele două popoare.
O a doua etapă omagiată de grupul aflat la Budapesta pe urmele Întregitorilor de Țară a constituit-o cea referitoare la anii 1944-1945. Sacrificiile ostașilor români care au luptat pentru readucerea la sânul Țării a teritoriilor din Nod-Vestul Transilvaniei au fost omagiate la Monumentul Eroilor Români ridicat în parcela 144 din Cimitirul Central din Budapesta.
Se cunoaște că prin nedreptul Diktat de la Viena din 30
august 1940, marile puteri ale Europei din acea vreme, Italia lui Musolini și
Germania lui Hitler, au smuls din trupul Țării un vast teritoriu pe care l-au
atribuit Ungariei. A nu se uita, la 30 august 1940, Regatul României era aliata
celor doi dictatori (conform tratatelor în vigoare la aceea dată, tratate
semnate de regele României cu reprezentanții oficiali ai celor două state) care
urmărindu-și scopurile proprii au învrăjbit două popoare vecine: românii și
ungurii.
În memoria eroismului lor și pentru Gloria lor veșnică s-a oficiat acolo un parastas.
Apoi, s-a depus, la Monument, o coronă de flori din partea Filialei Maramureș a Cultului Eroilor respecându-se ceremonialul militar stabilit pentru astfel de manifestări patriotice.
Întreaga activitate cultural-patriotică desfășurată în Budapesta a fost sprijinită de către Ambasada României în Ungaria, unde am fost primiți cu multă căldură și profesionalism.
Au fost vizitate şi alte obiective
cum ar fi: Podul cu Lanțuri, la Monumentul Holocaustului, clădirea Parlamentului,
Biserica Sfântul , o replică a Castelului Corvineștilor şi altele.
Col.(r.)
Gavril Babiciu














Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu