PE URMELE MEMORANDIȘTILOR

VIENA 26-27 MAI 2017

                                                                  

            Filiala Maramureș a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” a hotărât ca în zilele de 26-27 mai 2017, aniversarea a 125 de ani de la demersul eroilor memorandiști transilvăneni ai anului 1892, să se facă printr-o acţiune organizată la Viena.

            La organizarea și buna desfășurare a acestei activități cultural patriotice și-au adus contribuția și membrii Asociației Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din M.A.I., Filiala „Pintea Viteazu” -Maramureș,  precum şi ai Asociației Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” din M.Ap.N.-Filiala Maramureş, care, de altfel, fac parte și din asociația noastră.

            Cel care a fost sufletul acestei acţiuni, a inițiat activitatea și a pregătit minuțios toate etapele de parcurs, urmărind realitatea istorică a anului 1892, este col. (r.) Gavril Babiciu primvicepreședintele Filialei Maramureș a A.N.C.E „Regina Maria”.

            Un grup de 55 de persoane constituit din cadre în rezervă din toate structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din județele Maramureș și Satu Mare, precum și locuitori ai comunei Șișești, au reconstituit itinerariul parcurs și activitățile desfășurate de către cei peste 300 de români ardeleni, care, în mai 1892, s-au deplasat la Viena pentru a înmâna Memorandul Românilor din Transilvania și Ungaria către Împăratul Francisc Iosif I.

            Itinerariul a vizat mai multe obiective. Un prim popas s-a făcut la Ambasada Română din Republica Austria, care, și-a „deschis” porțile pentru toți românii care au dorit să particile la momentul de evocare a eroilor memorandiști.

             Excelența sa, Bogdan Mazuru, ambasadorul României a subliniat în alocuțiunea de întâmpinare, importanța actuală a acțiunilor cultural-patriotice și a salutat inițiativa Filialei Maramureș a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, de a reconstitui, la Viena, după 125 de ani, itinerariul și activitățile Delegației Memorandiștilor de la 1892.

            Ca răspuns la frumoasele aprecieri rostite de excelența sa, domnul col. (r.) Gavril Babiciu, a scos în evidență sprijinul acordat de către domnii Călin Țânțăreanu, ministru-consilier și Adrian Adam, secretar II, în documentarea faptică a itinerarului parcurs și modul în care a fost primită Delegația Memorandistă din 1892 de oficialitățile și populația vieneză.

            Primarul comunei Șișești, domnul Ioan Mircea Tentiș a relatat despre starea emoțională a celor douăzeci de șișeșteni care pășesc acum la Viena pe urmele celor zece eroi memorandiști din localitatea natală, moșii și stămoșii lor, îndrumați politic și spiritual de marele tribun al nației române, părintele dr. Vasile Lucaciu, „Leul de la Șișești”, unul dintre fruntașii acestei mari mișcări naționale.

            În acest cadru sărbătoresc, doamna Oana Leșiu, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș a oferit Ambasadei Române în Republica Austria cărți despre istoria Maramureșului.

            Col. (r.) Voicu Șichet, redactorul șef al revistei „Eroii Neamului” din Satu Mare a oferit ultimele ediții editoriale din această minunată publicație în care sunt înserate momente de eroism ale românilor pentru apărarea și înălțarea Țării.   

          Maestrul Nicolae Sabău din Cicârlău, Maramureș, reputat interpret de muzică populară și doamna Angela Muntean din Tătărăști, reprezentantă a folclorului din Satu Mare, au oferit discuri cu melodii patriotice, după care au interpretat câte un cântec din repertoriul propriu.

            Grupul de șișeșteni, căruia li s-au alăturat părintele Isidor Berbecaru din Botiza, Maramureș, și apoi toți cei prezenți acolo, au făcut ca „Doina lui Lucaciu” să treacă prin zidurile Ambasadei si să fie auzită de vienezi, acum, deoarece atunci, în anii Mișcării Memorandiste, această Doină era în faza de creație, durerile românilor și a părintelui dr. Vasile Lucaciu, de atunci şi de pe urmă, fiind cuprinse în aceasta.

            

Domnul profesor Nicolae Pop din comuna Apa, Satu Mare, localitatea în care s-a născut marele patriot Vasile Lucaciu, a oferit un album reprezentând tablouri pictate personal, printre care si portretul celui denumit ulterior „Leul de la Șișești”.

           

”Copilul de trupă”, David Nistor Lihet a oferit „muniție” bine camuflată într-o „oiagă” cu însemne tradiţionale şi bineînţeles, „apă folclorică” moroșenească.

          

  Excelența sa, ambasadorul României în Republica Austria, Bogdan Mazuru, a purtat scurte discuții, dar pline de semnificații, cu toți cei care au dorit și au avut ceva de transmis domnului ambasador.

            Ecoul pregătirii acestei activități cultural patriotice a ajuns şi la inimosul preşedinte al Asociaţiei Culturale Pro Maramureş „Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca, Vasile Iuga de Sălişte, care a mobilizat preşedinţii altor asociaţii culturale din Ardeal, astfel că la grupul maramureşano-sătmărean plecat la Viena „Pe urmele memorandiştilor” s-au adăugat delegaţi din localităţile Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Blaj, Oradea şi Bistriţa.

            Şi iată cum manifestarea a devenit o simbolică „replică” a Delegaţiei memorandiste de la 1892, la împlinirea a 125 de ani, de la acest mare eveniment politic care a contribuit esenţial la formarea unităţii conştiinţei de neam şi ţară a românilor aflaţi pe ambii versanţi ai munţilor Carpaţi.

            Arătăm ca Vasile Iuga a oferit pentru Ambasada Română din Austria două din lucrările reeditate recent de Societatea Culturală Pro Maramureș „Dragoș Vodă” din Cluj-Napoca, ca ediții aniversare, la 100 de ani de la Marea Unire: „Cu privire la Vasile Lucaciu-Acte, Documente, Procese” editată în anul 1940 la Baia Mare, scrisă de renumitul istoric maramureșean, Augustin Iuga și „Leul de la Şişeşti - De ce s-a prăbuşit monarchia austro-ungară”, scrisă de Tiron Albani şi editată la „Cercul Ziariştilor” din Oradea, la anul 1936.

            Odată ajunși la Hotelul „OEKOTEL Treffpunkt Fohrenhain” s-a organizat o „Seară românească la Viena”. Aceasta a început cu o surpriză de neuitat pentru toţi participanţii.

            Domnul Călin Țânțăreanu, ministru-consilier și domnul Adrian Adam, secretar II, la Ambasada Română din Republica Austria, alături de col. (r.) Gavril Babiciu și primarul comunei Șișești-Maramureș, domnul Ioan Mircea Tentiș, au înmânat fiecărui participant câte un Certificat și o Diplomă de Participare.

            Ca invitat special l-au avut pe studentul de la Facultatea de Istorie din Viena, domnul Daniel Soldan, care a căutat și identificat, prin arhivele vieneze, noi mărturii despre modul ostil în care a fost primită la 1892 Delegația Memorandistă, de către oficialitățile vieneze și imperiale.

            Ziua de 27 mai 2017, cea de-a doua zi a periplului membrilor Filialei Maramureş a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, a început cu o rugăciune în cel mai pur spirit ortodox românesc și ridicarea unui parastas, oficiat de preotul militar din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Pintea Viteazul” Maramureş, părintele dr. Daniel Sorin Achim, la Placa Comemorativă a ostaşilor români căzuţi pentru apărarea cetăţii vieneze, la asediul turcilor din 1683, care este fixată pe peretele exterior al bisericii Sfăntul Iosif de pe Kahlenberg (Dealul Cetății) din capitala austriacă.

            Despre faptele eroice ale ostaşilor români ce au luptat pentru apărarea Vienei în secolul al XVII – lea, precum şi despre eroismul tanchiştilor români din cadrul Regimentului 2 Care de Luptă ce au luptat şi s-au sacrificat în cea de-a doua conflagraţie mondială din secolul trecut pentru eliberarea Austriei de  ocupaţia nazistă, a vorbit participanţilor col. (r.) Ionel Corcodel – vicepreşedinte al a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi preşedinte al Asociației Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” din M.Ap.N.-Filiala Maramureş şi s-a depus o coroană de flori în amintirea veşnică a românilor căzuţi pe meleaguri austriece.

            Şi pentru că se ştie puţin despre acest episod din istorie, am să detaliez puţin...      

            În 1862, ca urmare a unui conflict mocnit între Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman, Poarta declară război împăratului Leopold I. Oștirile musulmane pornesc în aprilie 1863 și ajung în preajma Vienei pe 14 iulie, începând asediul oraşului.

            La acea vreme, în Moldova domnea Gheorghe Duca (1678 - 1683), iar în Ţara Românească şerban cantacuzino (1679 - 1688). Ca vasali ai Imperiului Otoman, ei au trebuit să participe la campanie cu circa 4 până la 7 mii de oșteni fiecare. Ținta finală a atacului au aflat-o abia când au ajuns la Szekesfehervar (Stuhlweißenburg), în Ungaria.

            Din cauză că turcii nu le-au acordat încredere creștinilor, aceștia au fost puși să execute sarcini în domeniul infrastructurii, mai precis să construiască două poduri pe Dunăre, unul în amonte și altul în aval de Viena. Pentru aceasta, românii și-au stabilit tabăra pe un deal în pădurea  Schonbrunn, acolo având lemn din belșug.

            Profitând și de pasivitatea domnului moldovean, Șerban Cantacuzino a preluat inițiativa sprijinirii pe ascuns a forțelor creştine.

            Astfel, sub pretextul trimiterii de spioni sub zidurile „inamice”, domnitorul român trimitea de fapt soli având ca scop informarea vienezilor despre mișcările din tabăra turcească; ba chiar mai mult, a dezvoltat un sistem secret de comunicații, pentru a nu trezi suspiciuni în rândul turcilor. În momentele în care armatele românești erau nevoite să bombardeze orașul, acestea fie umpleau tunurile cu paie, fie foloseau ghiulele de fontă care produceau pagube minime zidurilor vieneze. Șerban Cantacuzino a întârziat cât mai mult construcția celor două poduri, facilitând totodată distrugerea lucrărilor de către „dușmani”.

            Aprecierile austriecilor la adresa comandantului român nu au întârziat să apară. Drept recunoștință, după bătălie Șerban Cantacuzino a primit de la împăratul Leopold I titlul de conte al Sfântului Imperiu Roman.

            În timpul asediului, Șerban Cantacuzino a poruncit ca în fața cortului său să fie ridicată o cruce mare de 5 metri din stejar, vizibilă de la mare depărtare. Aceasta purta o inscripție latină cu dublu sens, însăși cei 10 - 12 mii de români rugându-se pentru izbânda împăratului și atât.

            Crucea care dăduse curaj și speranță asediaților din Viena a fost furată în 1785, fiind înlocuită cu o copie. Crucea originală se regăsește azi la castelul Geyerau din Ljubljana. Capela a fost construită în 1927 (1929) la o oarecare distanță de locul original al crucii, din strada Hohenberg, deoarece pe locul acela fuseseră construite case. A fost avariată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind reparată de abia în 1961. Capela are în interior replica la scară redusă a crucii precum și reproducerea portretului lui Șerban Cantacuzino din mănăstirea Cotroceni. Monumentul este cunoscut azi ca și „Capela moldovenească” (în germană „Moldauer Kapelle”) și se află la intersecția dintre Arnsburggasse și Betty Roose Weg.

            În fața capelei a fost ridicat în 1983, pentru a marca împlinirea a 300 de ani de la marea bătăliei, bustul domnitorului muntean.

            De asemenea, în 1999 Academia Română a montat o placă pe biserica Sfântul Iosif de pe Kahlemberg ce comemorează contribuția soldaților români la depresurarea Vienei.

            A doua „stație” a avut loc, la sediul numit „Primăria Veche” (Altes Rathaus), unde, la 29 mai 1892, Delegația românească a fost întâmpinată de către Dr. Karl L+ueger si Ernst Schneider, la acea dată, deputaţi în Parlamentul de la Viena (Reichsrat) din partea Partidului Socialist Creştin.   Aici, președintele Asociației Culturale Pro Maramureș „Dragoș Vodă” din Cluj-Napoca, Vasile Iuga de Săliște, a înmânat Diplome de participare unor persoane din grupurile reunite.

            Panorama fostei metropole imeriale s-a dezvăluit în toată spendoarea ei!

            A urmat deplasarea la palatul Hofburg, unde era sediul Cancelariei Aulice Imperiale, de data aceasta deschisă, nu așa cum s-a întâmplat la 1892, când Delegația românească n-a avut acces.

            Un scurt popas s-a făcut la Muzeul de istorie din Viena. S-a vizat vizitarea sălii în care este expus Tezaurul de la Sânicolaul Mare, județul Timiș, cel mai important tezaur aurifer descoperit pe teritoriul de azi al României. S-au văzut numai o parte din piesele acestui tezaur deoarece piesele de bază fuseseră duse într-o expoziție itinerantă în Bulgaria.

            Desigur, nu se putea încheia periplul prin Viena fără a arunca priviri întrebătoare spre Palatul Belvedere, unde cei doi mari dictatori, Hitler și Musolini, au hotărât ruperea Nordului Tării la 1940.

            În final, toţi membrii grupului au luat hotărârea ca pentru cumpărături să revină la Viena cu altă ocazie, iar pe drumul spre casă au savurat lecţiile de istorie primite şi s-au bucurat de ocazia, poate unică, de a urma calea marilor înaintaşi memorialişti, acum, la împlinirea a 125 de ani de la istoricul lor demers.

ÎN COMUNA LĂPUŞ - MARAMUREŞ,

LA 25 MAI 2017, A FOST SĂRBĂTORITĂ ZIUA EROILOR

            În localitatea Lăpuş (Lăpuşul românesc), jud. Maramureş a fost organizat un eveniment omagial la Monumentul Eroilor Lăpuşeni care s-au jertfit pe câmpurile de bătălie în cele două războaie mondiale pentru apărarea gliei străbune.

                Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Maramureş a fost reprezentată printr-o delegaţie formată din membri ai filialei din comuna Lăpuş, în frunte cu Dl. Slt. (r.) Ioan Giurgiu – vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Maramureş , cu atât mai mult cu cât în această localitate se intenţionează constituirea unei subfiliale a asociaţiei noastre.

            Cu această ocazie, în parcul din centrul comunei, unde din iniţiativa veteranilor de război Giurgiu Ioan – „Trofinău”, Podea Zachei – „A lui Pavel” şi Muţ Nicolae – „Ucătă”, în anul 1993, a fost ridicat Monumentul Eroilor din comună, s-au adunat enoriaşii din cele două parohii ortodoxe pentru a sărbători acest eveniment creştin şi patriotic.

            Deplasarea de la biserică spre monument a enoriaşilor, praporilor, coroanei de flori şi a Drapelului Tricolor al României s-a realizat pe acordurile unor marşuri patriotice şi ostăşeşti interpretate de corul „Muguri lăpuşeni” al Şcolii Gimnaziale din Lăpuş condus de către doamna învăţătoare Daniela Maria Jiuji.

            Au fost depuse coroane de flori de către Primăria comunei Lăpuş, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Maramureş, Şcoala Gimnazială Lăpuş, reprezentanţi ai veteranilor de război, alte asociaţii şi societăţi.

            După depunerea coroanelor de flori s-a oficiat un parastas şi s-a ridicat un paos în memoria Eroilor localităţii, de către părinţii preoţi parohi Mariş Ioan şi Brisc Daniel, de la cele două parohii ortodoxe din localitate.

            Primarul comunei, Dl. Înv. Buda Ioan şi Dl. Nedelea Claudiu – profesor de istorie la Şcoala Gimnazială Lăpuş au rostit cuvinte înălţătoare la adresa faptelor şi jertfei Eroilor Lăpuşeni.

            Grupul coral „Muguri lăpuşeni” al Şcolii Gimnaziale din Lăpuş, condus cu măiestrie de către doamna învăţătoare Daniela Maria Jiuji – cadru didactic la Şcoala Gimnazială Lăpuş, a prezentat în continuare un frumos program artistic presărat cu înălţătoare cântece şi poezii patriotice.

            Îmbucurător este faptul că la acest eveniment a participat un mare număr de lăpuşeni, de la mic la mare, purtând cocarde tricolore, insigne cu simbolurile naţionale ale României şi ale Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, manifestarea încheindu-se în aplauzele participanţilor şi cu deplina satisfacţie a aducerii unui binemeritat şi pios omagiu Eroilor Lăpuşeni săvârşiţi pe Altarul neatârnării Patriei şi Poporului Român.

Ziua Eroilor, 25 Mai 2017, sărbătorită la Monumentul Ostaşului Român din municipiul Baia Mare

          

                Institituţia Prefectului – Judeţul Maramureş, Primăria Municipiului Baia Mare, Garnizoana Baia Mare şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Maramureş au organizat ceremonia publică prilejuită de sărbătorirea Zilei Eroilor. Evenimentul a avut loc joi, 25 mai, la Monumentul Ostaşului Român din Baia Mare.

               

 Ceremonia a început cu onorul acordat prefectului judeţului Maramureş, Dl. Mihai Sebastian Lupuţ, salutarea Drapelului de Luptă al Batalionului 612 Artilerie Antitanc "Maramureş" şi intonarea Imnului Naţional.

         Serviciul religios şi sfinţirea coroanelor de flori au fost săvârşite de preotul militar al Garnizoanei Baia Mare, Băban Gavril Vasile, consilier personal al Preasfinţitului Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, alături de un sobor de preoţi. Au participat, de asemenea, preot Cristinel Albu, vicar general al Eparhiei Greco-Catolice de Maramureş şi părintele Coroian Fabian, protopop al Protopopiatului Ortodox Baia Mare.

                        În continuare, comandantul Garnizoanei Baia Mare, col. Vasile Costel Coste, împreună cu comandantul Unităţii Militare 01354 Baia Mare, lt. col. Mihai Alin, şi preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” filiala Baia Mare, au rostit în mod solemn numele a 280 de eroi români căzuţi în primul Război Mondial. Prefectul Sebastian Mihai Lupuţ a dat citire mesajului premierului Sorin Grindeanu, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean “Pintea Viteazul” Maramureş, iar lt. col Petru Marcel Florişteanu, a citit mesajul ministrului afacerilor interne, Carmen Daniela Dan.

Primarul Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Doru Ioan Dăncuş şi preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” filiala Maramureş, col. (rezervă) Ioan Bota au rostit alocuţiuni.

            Prefectul judeţului Maramureş, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, primarul municipiului Baia Mare, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi comandantul garnizoanei Baia Mare au depus o coroană de flori la Obeliscul Cimitirului Comemorativ.

            În continuare, alături de oficialităţile judeţene şi municipal, membrii  Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” au depus coroane de flori la Monumentul Ostaşului Român.

            În final, s-a intonat semnalul Stingerea şi a avut loc defilarea Detaşamentului de Onoare.

ZIUA EROILOR - 25 MAI 2017

"GRAIUL MARAMUREŞULUI"

        În numărul din 25 mai 2017 a cotidianului "Graiul Maramureşului" a fost publicat un articol despre semnificaţia acestei zile, sub semnătura Dl. col. (r.) dr. Mircea Fechete - membru în Biroul Executiv Judeţean al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor "Regina Maria".

           De Ziua Înălțării Domnului (mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere) celebrăm Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, în memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.

            În semn de recunoștință pentru sacrificiul suprem al sutelor de mii de ostași căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele țări beligerante în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.

            În România, care a pierdut în prima mare conflagrație a secolului al XX-lea aproape un milion de militari și civili, concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 — care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare națională a poporului român. Țara noastră a devenit astfel primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali. 

            Un rol important în omagierea Eroilor căzuți la datorie l-a avut Societatea ''Mormintele Eroilor Căzuți în Război'' (înființată în 1919) și transformată ulterior, în 1927, în Societatea ''Cultul Eroilor''. Datorită acestei organizații, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria, în anul 1923 a fost inaugurat Mormântul Ostașului Necunoscut, amplasat inițial în fața Muzeului Militar Național din Parcul Carol. De asemenea, Societatea, care de la 1 august 1940 s-a numit ''Așezământul Național Regina Maria'', a avut o activitate prodigioasă, manifestată inclusiv prin construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente și plăci comemorative în aproape toate localitățile țării.

            Ca urmare a conjuncturilor politice, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se prevederile anterioare. Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor și operelor comemorative a menținut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai să fie considerată Ziua Eroilor, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenței de Stat a României și a Victoriei asupra Fascismului.

            După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naționale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălțării Domnului.

            La 2 mai 1995, Parlamentul României a adoptat o lege conform căreia Ziua Înălțării Domnului a fost declarată Ziua Eroilor, pentru a omagia jertfa celor căzuți în luptă pentru libertatea și independența poporului român.

            Ziua Înălțării Domnului a fost desemnată Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001. Totodată, legea din 2003 privind regimul monumentelor și operelor comemorative de război a proclamat sărbătoarea Înălțării Domnului, drept sărbătoare națională a poporului român. 

            La promovarea sentimentului de adâncă preţuire şi recunoştinţă faţă de faptele tuturor eroilor şi martirilor care şi-au jertfit viaţa pe Altarul Patriei, fără deosebire de religie sau origine etnică şi-a adus contribuţia şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – filiala Maramureş prin cinstirea memoriei lor, prin participarea la păstrarea şi protejarea monumentelor şi operelor comemorative de razboi de pe raza judeţului nostru, ca parte a patrimoniului cultural naţional şi prin cultivarea patriotismului, eroismului românesc şi a identităţii naţionale a poporului român.

            Filala noastră a desfăşurat acţiuni pentru identificarea, restaurarea, îngrijirea şi ocrotirea monumentelor, cimitirelor, edificiilor sau a altor construcţii şi lucrări de pe întreg teritoriul judeţului.

După datele de care dispunem, există în judeţ 5 cimitire ale Eroilor Români căzuţi în cele două războaie modiale (la Baia Mare, Ardusat, Oarţa de Sus, Prislop şi Seini), 3 cimitire militare străine (la Vişeu de Sus, Sighetu Marmaţiei şi Berbeşti), peste 25 de morminte individuale sau comune ale Eroilor sau Martirilor neamului şi un număr de 168 de monumente şi opere comemorative de război. Prin grija autorităţilor locale şi cu sprijinul moral şi material al adevăraţilor români şi patrioţi, numărul acestora este în continuă creştere.

Am organizat şi desfăşurat activităţi menite să cultive în rândul populaţiei dragostea şi ataşamentul faţă de Patrie şi idealurile sacre ale poporului român, respectul faţă de simbolurile naţionale, sentimentele de recunoştinţă şi cinstire a înaintaşilor noştri care s-au jertfit pentru apărarea gliei străbune, a independenţei, integrităţii şi suveranităţii naţionale, dintre care cea mai importantă a fost comemorarea, în data de 01 Decembrie 2016, a ostaşilor români căzuţi în luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei în cel de-al doilea război mondial printr-o ceremonie desfăşurată la Mausoleul Ostaşului Român de la Zvolen – Slovacia.

Am participat la activităţi de comemorare a eroilor organizate în judeţul Maramureş prin dezvelirea monumentelor de la Rona de Sus şi Remetea Chioarului, depunerea de coroane şi jerbe de flori la monumentele din localităţile Baia Mare, Târgu-Lăpuş, Şomcuta Mare, Moisei, Şişeşti, Dăneşti, Coroieni, Lăpuş şi am efectuat lucrări de îngrijire şi întreţinere a operelor comemorative împreună cu elevii şcolilor din Baia Mare în cadrul programului „Şcoala altfel”.

Vom continua acţiunile de identificare a altor morminte şi opere comemorative din judeţ în colaborare cu Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, îndeosebi a eroilor căzuţi pentru făurirea României Mari, precum şi alte acţiuni specifice în cadrul programului de activităţi dedicat sărbătoririi centenarului Marii Uniri, şi vom continua atragerea membrilor Cercurilor „Cultul Eroilor” din învăţământul preuniversitar la activităţile asociaţiei noastre.

          Suntem datori să cinstim cu evlavie memoria celor căzuţi pe câmpurile de luptă pentru eternitatea României, eroii care astăzi odihnesc somnul de veci în glia străbună, în pământuri străine, sub lespezi de piatră sau fără mormânt şi cruce la căpătâi. Se cuvine să învăţăm cu toţii să preţuim şi să le respectăm jertfa. 

"CU CĂRŢILE PE FAŢĂ" - ZIUA EROILOR 2017 

TL+ BAIA MARE

ACŢIUNE COMEMORATIVĂ ŞI DE ÎNGRIJIRE A MORMINTELOR EROILOR

DIN CIMITIRUL DE ONOARE - BAIA MARE

            

         Miercuri, 24 mai 2016, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” – Filiala Maramureş,împreună cu personal din Batalionul 612 Artilerie Antitanc “Maramureş” şi elevi din cadrul Organizaţiei “Cercetaşii Munţilor” Baia Mare, au desfăşurat o acţiune de îngrijire a Cimitirului de Onoare al Eroilor din Primul Război Mondial de pe Câmpul Tineretului din Baia Mare.

         La activitate au participat Dl. Col. Costel Coste – comandantul garnizoanei Baia Mare şi comandant al Centrului Militar Judeţean Maramureş, Dl. Lt. Col. Alin Mihai – comandantul Batalionului 612 Artilerie Antitanc „Maramureş”, precum şi Dl. Col. (rtr.) Petru Coca – veteran de război, vicepreşedinte al Filialei „Bogdan Vodă” Maramureş a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Razboi.

            Activitatea a fost deschisă de către preşedintele Filialei Maramureş a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, col. (r.) Bota Ioan care a prezentat participanţilor istoria Cimitirului  de Onoare al Eroilor Români din Diviziile 6 și 7 Infanterie căzuți în luptele pentru eliberarea părții de nord-vest a Transilvaniei, din anii 1918-1919 - operă comemorativă de război cu caracter onorific și simbolic, care se constituie într-un omagiu adus ostașilor și voluntarilor căzuți în această parte de țară ce au plătit cu sângele lor libertatea și independența Ardealului, consființite de actul istoric de la Alba Iulia din 01 Decembrie 1918.

            În continuare, Dl. Col. (rtr.) Petru Coca – veteran de război, vicepreşedinte al Filialei „Bogdan Vodă” Maramureş a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Razboi, a povestit asistenţei întâmplări de pe frontul din Cehoslovacia, unde domnia sa a participat ca militar activ, precum şi peripeţiile întoarcerii în ţară a trupelor române, în primăvara – vara anului 1945.

            În cadrul activităţii, elevii din Organizaţia băimăreană „Cercetaşii Munţilor”, militarii artilerişti maramureşeni şi membrii Filialei Maramureş a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” au curăţat şi întreţinut monumentele funerare individuale,  obeliscul din marmură neagră din faţa complexului monumental, au greblat spaţiul verde şi au curăţat tunurile ce ambientează Cimitirul Eroilor.

            În finalul acţiunii, cu emoţie şi vie recunoştinţă, cei prezenţi au depus la căpătâiul Eroilor şi la baza obeliscului comemorativ, garoafe roşii precum sângele vărsat, ca o datorie morală deosebită față de eroii căzuți pentru eliberarea Ardealului de Nord, în anii de cotitură pentru destinele României Mari, 1918-1919.