Asociația Națională Cultul Eroilor "REGINA MARIA"

miercuri, 15 iunie 2016

ZIUA EROILOR – 09.06.2016 –

LA MONUMENTUL EROILOR DIN CHIUZBAIA

La invitaţia domnului lt. col. (r.) Breban Romică-fiu al satului Chiuzbaia şi a Şcolii Gimnaziale din localitate, o consistentă delegaţie a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş, a participat la festivităţile organizate– la Monumentul Eroilor Chiuzbăieni din cele două conflagraţii mondiale,

Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial a fost dezvelit de către locuitorii satului Chiuzbaia în 1944, în curtea Școlii Generale, pentru comemorarea eroilor din localitate, morți în cele două războaie mondiale. Numele militarilor sunt inscripționate pe două plăci din bronz. Opera comemorativă, lungă de 3,10 m și înaltă de 1,60 m, a fost restaurată în anii 1968 și 1976 și este dominată de bustul eroului local, locotenent (r.) Mircea Benea – decorat post mortem cu Ordinul „Coroana României” cu spade, în grad de Cavaler, cu panglica de Virtute Militară" şi Frunză de Stejar de către regele României, Mihai I, pentru sacrificiul săvârşit la 15 septembrie 1944 în luptele cu armatele horthyste pe frontul din Munţii Apuseni, în localitatea Maşca, jud Cluj.

Manifestarea a fost onorată de prezenţa domnului general de brigadă (rtr.) Haralambie Cacina – preşedintele Filialei „Bogdan Vodă” a judeţului Maramureş a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, de primarul municipiului Baia Sprie, domnul Vasile-Dorin Paşca, de şeful poliţiei oraşului Baia Sprie, domnul comisar şef de poliţie Orzac Ioan, de nepotul dinspre mamă al eroului lt.(r.) Mircea Benea, domnul ing. Mircea Trif.

Părintele paroh, Vasile-Viorel Mada a săvârşit slujba de pomenire a eroilor chiuzbăieni, a sfinţit Monumentul Eroilor şi coroanele de flori şi a subliniat necesitatea unirii tuturor „în cugete şi în simţiri” pentru cinstirea şi pomenirea din neam în neam a eroilor naţiei române, cu deosebire în zilele noastre, când cultul eroilor tinde să piardă tot mai mult teren în importanţă şi semnificaţie, îndeosebi în rândul tinerei generaţii, remarcând totuşi faptul că factorii educaţionali din satul Chiuzbaia îşi pun încă o amprentă deosebită pe educaţia civică şi patriotică a generaţiei tinere din localitate.

După intonarea Imnului Naţional al României, organizatorii – în persoana domnului lt. col. Romică Breban şi doamnei prof. Ana Avram, au prezentat scopul manifestării, invitaţii şi au făcut o scurtă trecere în revistă a faptelor de arme ale eroilor chiuzbăieni.

Au fost depuse coroane de flori la Monumentul Eroilor de către Primăria municipiului Baia Sprie, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş, Poliţia oraşului Baia Sprie şi Şcoala Gimnazială din satul Chiuzbaia.

Despre semnificaţia evenimentului au rostit alocuţiuni domna profesoară Ana Avram, domnul Vasile-Dorin Paşca - primarul municipiului Baia Sprie, domnul general de brigadă (rtr.) Haralambie Cacina – preşedintele Filialei „Bogdan Vodă” a judeţului Maramureş a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, domnul comisar şef de poliţie Orzac Ioan - şeful poliţiei oraşului Baia Sprie, domnul ing. Mircea Trif – nepot ale eroului Lt. (r.) Mircea Benea.

În cuvântul său, col. (r.) Ioan Bota – preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş, a subliniat următoarele:

„Sunt deosebit de onorat ca în numele Filialei Maramureş a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi al meu personal să aduc prinosul nostru de recunoştinţă şi să ne înclinăm cu profund respect în fata jertfei aduse de eroii neamului nostru, ştiuti sau neştiuiţi, care, prin exemplul sacrificiului suprem, au pus piatra de temelie a libertăţii şi demnităţii noastre naţionale.

Încărcătura spirituală a acestei zile este dublată şi de importanta sărbătoare creştină a Înălţării Domnului. Odată cu aceasta, poporul român îşi serbează istoria eroismului său legendar, presărată cu nenumărate exemple ale faptelor de vitejie care au contribuit la clădirea României libere în care trăim astăzi.

Astăzi, deci, aici în localitatea dumneavoastră, omagiem Eroii chiuzbăieni, alături de toţi eroii neamului din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

Vă mărturisesc că zilele trecute parcurgeam cu emoţie textul unui document istoric, Monitorul oficial partea 1, nr. 121/31 mai 1945 din care, cu permisiunea dumneavoastră, aş dori să citez:

„MIHAI I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, la toţi de faţă şi viitori, sănătate!

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul de Război cu Nr. 149.451 din 14 Mai 1945,

Am decretat şi decretăm:

Art. I. Conferim decoraţiunile de război „ post mortem ", ofiţerilor superiori şi inferiori pentru faptele de arme, devotamentul şi priceperea de care au dat dovadă pe câmpul de luptă, astfel după cum urmează: (....)

-Ordinul „Coroana României” cu spade, în grad de Cavaler, cu panglica de Virtute Militară" şi Frunză de Stejar:

- Sublocot. Rez. Benea Mircea."

Am ţinut neaparat să vă citez din acest document pentru că se nasc, firesc întrebările: Oare conştientizăm noi că acest erou a fost decorat cu una dintre cele mai mari distincţii ale României, la vremea respectivă? Ce fapte de arme trebuia să faci pentru o asemenea onoare?

Dar sunt convins că nu răspunsul la aceste întrebări este esenţial, ci faptul că atât Mircea Benea cât şi ceilalţi eroi chiuzbăieni, alături de toţi eroii neamului românesc, nu s-au preocupat de acest lucru, ei au luptat cu vitejie pentru ţara lor, şi-au dat viaţa pentru ca noi să ne bucurăm azi de libertate, o libertate pe care, de multe ori o înţelegem cu totul altfel decât şi-ar fi dorit ei, eroii neamului nostru.

Jertfa lor mântuitoare ne redă astăzi un strop din demnitatea pierdută, de-a lungul timpului, ne face să fim mândri că suntem români şi să ridicăm puţin fruntea plecată sub povara greutăţilor şi a umilinţelor îndurate azi, mai mult ca oricând.

Dar nu-i de ajuns numai să ne aducem aminte de ei cu respect şi recunoştinţă! În această sfântă zi, ei cer de la noi să ne schimbăm firea prin înnoirea minţii, schimbarea mentalităţii, şi o recâştigare a gândirii care să ne ducă spre o renaştere, o reînnoire a sufletelor noastre în a deveni mai buni, mai cinstiţi, mai muncitori, plini de înţelegere şi dăruire. Se vorbeşte de o lume nouă! Duhul eroilor vrea de la această lume, o slujire nouă, un ideal nou de viaţă plin de demnitate, de muncă cinstită, iubire, de jertfă şi istorie. Să căutăm a ne ridica cu viaţa şi faptele noastre la înălţimea Virtuţilor lor.

Ei nu se jelesc, ei cer să fie urmaţi pe calea muncii, a faptelor şi a idealului de lumină din care să răsară pentru noi toţi o viaţă mai bună, liberă, cinstită, plină de pace, dragoste şi demnitate naţională. Cinstirea faptelor lor eroice le-o vom arăta şi dovedi nu prin simple discursuri şi confesiuni retorice, ci prin înălţarea noastră la măreţia şi strălucirea jertfei lor!

Nu pot să nu amintesc înălţătoarele cuvinte scrise, din inimă, de nişte oameni simpli, pe un monument al eroilor de la noi, din Maramureş:

„Călătorule tânăr sau vârstnic, de câte ori vei întâlni în drumurile tale o cruce pe a cărei piatră este săpat un nume de erou, opreşte-te măcar o clipă, descoperă-te şi gândeşte că fără jertfa celui de acolo ar fi fost imposibil ca tu să trăieşti astăzi liber, să iubeşti soarele, florile, munţii şi râurile pe care le-a apărat şi ţi le-a lăsat moştenire infanteristul, vânătorul de munte, artileristul, tanchistul, marinarul şi aviatorul erou.”

Cât adevăr cuprind aceste cuvinte !

Lor le datorăm existenţa noastră ca popor liber şi demn! Avem obligaţia să îi cinstim cum se cuvine şi să le păstrăm vie memoria în sufletele şi rugăciunile noastre. Este datoria noastră să ne ridicăm la înalţimea idealurilor pe care, prin eroismul şi jertfa lor, aceşti oameni le-au apărat.”

În continuare, col. (r.) Ioan Bota – preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş a înmânat carnetul de membru al asociaţiei domnului lt. col. (r.) Breban Romică –organizatorul şi sufletul acestei manifestări.

O minunată surpriză au oferit participanţilor la manifestare elevii Şcolii Gimnaziale din satul Chiuzbaia, conduşi de către doamna profesoară Ana Avram care, în încheierea festivităţii au oferit un divers şi inspirat program artistic, presărat cu cântece patriotice, versuri din lirica poeţilor iubitori de ţară, interpretări solistice şi instrumentale de marcă, dintre care s-au distins recitalurile la vioară ale recent laureaţilor Festivalului de interpretare „Ioan Petreuş - 2016” – domnişoara Maria Breban (fiica dl. Lt.col. Romică Breban) şi Adelin Ţineghe, elevi ai şcolii din localitate.

vineri, 10 iunie 2016

167 DE ANI DE LA MOARTEA EROULUI PAŞOPTIST

MARAMUREŞAN, IOAN BUTEANU

23 mai 2016-Baia Mare-parcul Mara-Ansambul Monumental „Avram Iancu şi prefecţii”

La invitaţia Filialei Baia Mare a Asociaţiei Cultural Patriotice „Avram Iancu”, o delegaţie a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş, a participat la festivitatea prilejuită de împlinirea a 167 de ani de la moartea eroului paşoptist maramureşan Ioan Buteanu.

La eveniment a fost prezent preşedintele de onoare al Societăţii Naţionale „Avram Iancu”, domnul procuror Ioan Bâtea, personalităţi ale vieţii politice, culturale şi economice din municipiu şi judeţ, membri ai filialelor locale a asociaţiilor „Avram Iancu” şi Cultul Eroilor „Regina Maria”, elevi şi profesori ai Şcolii gimnaziale „Avram Iancu” din Baia Mare.

S-au intonat Imnul de Stat al României şi Imnul Societăţii “Avram Iancu”. Un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de pomenire şi a sfinţit Monumentul şi coroanele de flori.

Organizatorul şi moderatorul manifestării, domnul sing. Ioan Tuhuţiu-preşedintele Filialei Baia Mare a Asociaţiei Cultural Patriotice „Avram Iancu” a evocat personalitatea prefectului Zarandului, Ioan Buteanu, originar din localitatea maramureşană Şomcuta Mare.

Despre semnificaţia evenimentului au vorbit prof. dr. Ilie Ghergheş, prof. univ. dr. Valeriu Oros şi col. (r.) Ioan Isac-prim vicepreşedinte al Filialei Baia Mare a Asociaţiei Cultural Patriotice „Avram Iancu”.

Col. (r) Ioan Bota-preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş a rostit următoarea alocuţiune:

„Onorată asistenţă,

Sunt deosebit de onorat ca în numele Filialei Maramureş a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” şi al meu personal să aduc prinosul nostru de recunoştinţă şi să ne înclinăm cu profund respect în fata jertfei aduse acum 167 de ani de eroul Ioan Buteanu, precum şi de ceilalţi eroi paşptişti transilvăneni care, alături de Avram Iancu au plătit cu pretul vieţii idealurile românismului pe care le aveau adânc întipărite în minţile şi faptele lor.

Dar astăzi vorbim de eroul nostru, de sorginte maramureşană, de prefectul, la propriu şi la figurat, Ioan Buteanu. Nu aş vrea să vă ţin o lecţie de istorie şi sunt convins că toţi cei adunaţi aici cunoaştem în aceeaşi măsură derularea evenimentelor dramatice din anii 1848-1849 din România şi mai ales din Transilvania. Totuşi am să fac câteva scurte referiri la evenimentele din perioada respectivă, aşa cum au fost ele relatate în scrierile istorice din ultima vreme.

Mama lui vitrega spunea despre Ioan Buteanu ca sufera de “boala românismului”.

Patruns de scopul luptei pentru drepturile si afirmarea natiunii din Ardeal, Buteanu a fost arestat de autoritati în doua rânduri, acest lucru determinându-l pe tatal sau sa-l dezmosteneasca. Ca urmare a acestui gest al printelui sau, Buteanu îsi paraseste familia si se dedica luptei nationale. Avram Iancu îl descria ca “”...barbat pre cât luminat, pre atât nepregatitoriu...”.

Ioan Buteanu a fost unul dintre fruntasii adunarilor populare de la Abrud, Câmpeni si Bistra, din aprilie 1848 si unul dintre principalii conducatori ai primei Adunari Nationale de la Blaj din 30 aprilie 1848. La Marea Adunare Nationala de la Blaj din mai 1848 ,a avut un rol deosebit în însufletirea maselor, alaturi de Avram Iancu.

Distingându-se prin spirit organizatoric, a fost numit prefect al Legiunii Zarandului de catre Comitetul National Român din Sibiu. Ca si prefect de legiune a participat la luptele din zona Huedin si la dezarmarea militiilor unguresti de pe valea Muresului.

Numele prefectului Buteanu rămâne strâns legat de apărarea eroică a Zărandului pe care l-a organizat şi l-a condus aproape singur.

La 9 mai 1849, maiorul Hatvany organizează un atac mârşav asupra Abrudului, atac în urma căreia sunt prinşi prefecţii Buteanu şi Dobra. Hatvany pune la cale executarea celor doi, dar urmărit de trupele lui Avram Iancu este nevoit să se retragă în mod ruşinos, Dobra reuşind chiar să se salveze.

Ioan Buteanu, legat de un afet de tun, este târât până la Iosăşel. Aici îşi găseşte sfârşitul tragic în 23 mai 1849, când Hatvany ordonă spânzurarea lui Buteanu de creanga unei sălcii pe malul drept al Crişului Alb, la capătul podului de peste Criş.

Silviu Dragomir, Ion Buteanu prefectul Zărandului 1848-1849

Condus la locul de pierzare, Buteanu spus: Eu mor, dar nu mă tem de moarte căci am stat zi de zi în faţa ei. De altfel fraţii mei vor răzbuna moartea mea violentă.”

Hatvany îl întrerupe poruncind să isprăvească.

Atunci Buteanu scoase punga plină cu galbeni din buzunar şi aruncând-o la picioarele lui îl mai apostrofă încă odată: „Luaţi-o tâlharilor! Pentru asta luptaţi voi nu pentru libertate.” Apoi şi-a pus singur ştreangul la gât ca să nu-l atingă mână de duşman.

Tot în acea zi au mai fost spânzuraţi încă trei români: preotul din Iosaş, primarii din Iosaş şi Iosăşel, trei ţărani cu ţundre negre.⁴

Salcia de care a fost spânzurat Buteanu a dăinuit în timp până în anii ’60 ai secolului al XX-lea.

Împotriva legii, cât şi a ritualurilor creştine, înmormântarea morţilor nu s-a făcut decât după o săptămână. Trupul lui Buteanu a fost îngropat pe malul Crişului Alb la marginea şoselei spre Brad până în primăvara anului 1869.

În acelaşi an, avocatul arădean Dionisie Păşcuţiu porneşte iniţiativa deshumării şi apoi a reînhumării osemintelor martirului în mijlocul cimitirului din Gurahonţ.

(În primăvara anului 1869, ieşind mari apele Crişului, au erodat malul scoţând la iveală coşciugul. Obsevând că sicriul e în pericol de a fi dus de ape, sătenii din Iosăşel au coborât pe funii de pe pod, au legat sicriul pe la mijloc şi l-au tras pe pod. Cel care şi-a riscat viaţa coborând în apele învolburate a fost din familia lui Indreiu Dudului din Iosăşel. Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Ioan Buteanu, a fost transportat în cimitirul din Gurahonţ şi îngropat sub gorunul mare din mijlocul cimitirului, iar sătenii i-au pus la cap o cruce de piatră”. Nicuşor Paul, Întoarcerea urmei, Arad, 2001, p. 14, Apud înv. Creţa Pavel, Iosăşel, 1574 – 1986 – Monografie manuscris datat aprilie 1986.)

Ceremonia a avut loc la 20 septembrie 1869 la care a participat o mulţime de oameni. Cu această ocazie preotul Nicolae Butariu din Bodeşti ţine un înflăcărat discurs. Autorităţile au ordonat anchetă judecătorească.

La 18 august 1924, cu ocazia comemorării centenarului naşterii lui Avram Iancu, osemintele lui Ioan Buteanu au fost din nou deshumate şi transportate împreună cu crucea de piatră la Ţebea unde îsi doarme somnul de veci alaturi de bunul sau prieten Avram Iancu, în cimitirul din curtea bisericii ortodoxe.

Exemplul eroului maramureşan Ioan Buteanu va ramane vesnic în inimile noastre.”

Pe acordurile Imnului Eroilor, au fost depuse coroane de flori la Complexul Monumental de către Filia Baia Mare a Asociaţiei Cultural Patriotice „Avram Iancu ” şi de către Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş.

În finalul manifestării omagiale, elevii Şcolii Gimnaziale „Avram Iancu” Baia Mare, precum şi un grup de elevi ai Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Sf. Iosif Mărturisitorul" din Baia Mare, au prezentat un inspirat şi de succes program artistic.

MONUMENTUL SOLDATULUI NECUNOSCUT

Rona de Sus-08 mai 2016

O delegaţie a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş şi a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război „Bogdan Vodă” a judeţului Maramureş a participat în ziua de 08 mai 2016, la invitaţia viceprimarului comunei Rona de Sus, domnul Ioan Ruscovan, la festivitatea prilejuită de dezvelirea Monumentului Eroilor din localitate.

Activitatea s-a desfăşurat în prezenţa unui numeros public din Rona de Sus şi comunele alăturate şi a fost onorată de prezenţa senatorului de Maramureş, domnul Liviu-Titus Paşca, a primarului municipiului Sighetu Marmaţiei, domnul Ovidiu-Gheorghe Nemeş, a rapsodului popular Vasile Boiciuc Rogneanu, a preotului paroh Albiciuc Gheorghe, a preotului mănăstirii Rona de Sus, Nicolae Lauruc, a altor personalităţi, profesori, oameni de cultură, elevi, oameni de afaceri din zonă.

Demersurile pentru realizarea acestui monument au fost făcute în anii trecuţi, când, din iniţiativa unui grup de consilieri, Consiliul Local al comunei Rona de Sus a hotărât aprobarea realizării şi amplasării acestui monument în centrul civic al comunei. Cu ducerea la îndeplinire a Hotărârilor Consiliului Local nr. 36/2014 şi nr. 35/2015 în vederea ridicării şi amenajării acestei opere comemorative de război, a fost selectată şi însărcinată firma SC NOVOCSUR IMPEX SRL, care l-a realizat şi ridicat integral din fonduri proprii, cu titlu gratuit, fără contribuţii de la bugetul local sau din alte surse.

Monumentul, închinat memoriei eroilor şi veteranilor din al doilea război mondial, este amplasat în centrul civic al comunei şi reprezintă un mormânt simbolic, având pe o parte o lespede de granit cu inscripţia „MORMÂNTUL SOLDATULUI NECUNOSCUT”-1945, în limba română şi în limba ucraineană, iar pe cealaltă parte este flancat de două coloane de granit care formează, simbolic, semnul crucii şi pe care este gravat, bilingv, textul: „GLORIE ŞI CINSTE ETERNĂ EROILOR ŞI VETERANILOR DE RĂZBOI”, iar în continuare sunt trecute numele a 64 de eroi şi veterani de război ai comunei Rona de Sus care au luptat şi s-au jertfit în cel de-al doilea rîzboi mondial. Primul înscris pe acest monument este singurul veteran de război în viaţă al comunei, Traistă Mihai, care la cei 95 de ani ai săi, nu a putut să participe la eveniment.

Ceremonialul a început cu intonarea Imnului Naţional al României, urmat de imnul Naţional al Ucrainei.

A urmat dezvelirea Monumentului de către viceprimarul comunei Rona de Sus, domnul Ioan Ruscovan, la care au fost invitaţi să participe domnul senator Liviu-Titus Paşca, primarul municipiului Sighetu Marmaţiei, domnul Ovidiu-Gheorghe Nemeş, domnul Gl. Bg. (rtr.) Haralambie Cacina-preşedintele Filialei judeţene „Bogdan Vodă” a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi col. (r.) Ioan Bota-preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş.

A urmat un Te-deum oficiat de către părintele Albiciuc şi de către părintele Lauruc, săvârşit în limbile română şi ucraineană şi sfinţirea Monumentului şi a coroanelor de flori.

Activitatea a continuat cu alocuţiuni prezentate de către oficialităţi şi invitaţi.

Viceprimarul comunei Rona de Sus, domnul Ruscovan Ioan a subliniat că: „Eroii comunei noastre, ca toţi eroii poporului român, cu nume cunoscute, dar mai ales necunoscute, unii ştiuţi doar de Dumnezeu, sunt acele personalităţi care au demonstrat, chiar prin sacrificiul suprem, că pun interesele comunităţii sau ale naţiei mai presus decât interesele proprii. Astfel, prin acţiunile întreprinse în situaţiile istorice dificile pe care le-a traversat poporul şi patria noastră în trăirea sa milenară în acest spaţiu binecuvântat, au contribuit la continuitatea noastră ca naţie.”

Luând cuvântul, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş, col. (r.) Ioan Bota, a subliniat următoarele:

„În viaţa unui popor există fapte de extremă importanţă, care pot determina însăşi existenţa lui. Aceste fapte, transmise din generaţie în generaţie, sunt mărturii ale destinului istoric lăsate posterităţii. Multe dintre ele au fost realizate cu mari sacrificii de adevăraţii martiri ai neamului care s-au jertfit pentru ţară, neam şi libertate.

Şi în trecut, dar şi în prezent războaiele au fost şi sunt cele mai diabolice conflicte pentru finalizarea unor litigii politice sau economice, provocate, de multe ori, fără discernământ, şi implicând sacrificii care depăşesc cu mult prejudiciile materiale. Acestea din urmă pot fi recuperate, dar nu pot fi întorşi eroii căzuţi în cursul confruntărilor care sunt, aproape în totalitate, fii ai satului românesc, ai celor ce alcătuiesc talpa ţării. Numele lor nu trebuie date uitării, urmând a fi scrise în Cartea de Aur a Neamului!

Mulţi dintre cei care au plecat la război nu s-au mai întors la căminele lor. Fie că au murit pe câmpul de luptă şi au fost îngropaţi în morminte fără cruce, fie au fost luaţi prizonieri, decedând departe de patria pentru care au luptat, chinuiţi de boli, foame, frig şi torturaţi în tot felul.

Participând la ceremonialul de astăzi, sub acordurile „Imnului Eroilor” să depunem florile recunoştinţei şi să aprindem lumânări la mormintele lor, iar după vom fi ajuns acasă, să reflectăm la versurile găsite ȋn ranița unui soldat mort ȋn toamna anului 1918, pe muntele Sorica, din Carpații de Curbură.

“Nu plânge, Maică Românie,
            Că am să mor neȋmpărtășit!
            Un glonț pornit spre pieptul tău,
            Cu pieptul meu eu l-am oprit….

An de an, fie că mai știm sau nu pentru ce au luptat, de ce și cum au pierit, noi ne comemorăm eroii. Se depun coroane, se organizează ceremonialuri militare, se prezintă lumea prin cimitire cu flori și se țin discursuri. Nu este un lucru rău să ne amintim de martirii noștri, căci trecem pe lângă pietrele ce poartă numele lor gravate, zi de zi!

Anul acesta se împlinesc 71 de ani de când s-a statornicit sărbătorirea Zilei Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite împotriva fascismului, iar mâine, 09 mai vom sărbători această zi, alături de celebrarea Zilei Independenţei de Stat a României şi de sărbătorirea Zilei Europei.

Astăzi, cu profundă recunoştinţă în suflete şi în conştiinţe, preţuim pe toţi eroii comunei dumneavoastră precum şi ai neamului românesc, eroii cei de demult ai luptelor pentru libertate, unitate şi apărarea Creştinătăţii şi a Europei întregi, pe cei de la Posada, Rovine, Vaslui, Războieni, Călugăreni ori Șelimbăr, pe cei din luptele Războiului pentru Independenţă din 1877-1878, pe cei din bătăliile Războiului pentru Întregirea Neamului din 1916-1919, pe cei ce s-au jertfit pentru ţară în 1941-1945 pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial, pe cei care au murit în închisorile comuniste pentru apărarea şi întărirea credinţei, pe cei ce s-au jertfit pentru libertate în Decembrie 1989, precum şi pe toţi cei care şi-au dăruit jertfa supremă acolo unde ţara le-a încredinţat misiunea în anii din urmă.

E lung, nesfârşit de lung, pomelnicul de eroi şi martiri ai neamului românesc! Ei îşi dorm somnul în nădejdea învierii alături de strămoşii şi părinţii noştri şi lasă ca pe osemintele lor de jertfă să se ridice măreţul edificiu: România!

Astăzi, deci, aici în comuna dumneavoastră, omagiem Eroii şi Veteranii din Rona de Sus, alături de toţi eroii neamului din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

Poporul care are sfinţi şi eroi este un popor care s-a luptat în istorie! Eroii neamului românesc care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, se înalţă în demnitate în faţa lui Hristos, care S-a jertfit pe Sine pentru lumea întreagă care va crede în El.

Puterea de a îndura istoria, atunci când nu o poţi schimba, echivalează cu o înţelepciune şi cu o forţă de supravieţuire în faţa pericolului autodistrugerii. Poporul român a rezistat pe acest pământ pentru că a avut înţelepciune, putere de jertfă şi de răbdare atunci când nu putea să biruie cu armele. Prin această înţeleaptă îndurare, cu speranţă, a supravieţuit şi migratorilor, şi imperialiştilor lacomi, şi dictaturilor distructive, umplând istoria cu crucile de pe mormintele lor ca făclii de înviere şi speranţă.

De aceea, cultul eroilor, adică cinstirea din neam în neam sau din generaţie în generaţie a celor jertfiţi pentru apărarea patriei, este o adevărată cultură a sufletului românesc care simte că iubirea e mai tare decât moartea. Prin urmare, cu toţii suntem datori să-i cinstim cu respect şi să pomenim jertfa lor, mai ales în această zi când trebuie să ne redescoperim pe noi înşine, ca neam de voievozi creştini şi eroi martiri.

Astăzi, ca nişte trimişi ai neamului ei vin la noi, cu rol hotărâtor în viaţa de zi cu zi şi ne cer să dărâmăm egoismul, răutatea, duşmănia, ura, nedreptatea şi tot ce ne desparte şi ne îndepărtează.

Eroii reprezintă jertfa de veacuri a unui neam! Dar nu-i de ajuns numai să ne aducem aminte de ei cu respect şi recunoştinţă! În această sfântă zi, ei cer de la noi să ne schimbăm firea prin înnoirea minţii, schimbarea mentalităţii, şi o recâştigare a gândirii care să ne ducă spre o renaştere, o reînnoire a sufletelor noastre în a deveni mai buni, mai cinstiţi, mai muncitori, plini de înţelegere şi dăruire. Se vorbeşte de o lume nouă! Duhul eroilor vrea de la această lume, o slujire nouă, un ideal nou de viaţă plin de demnitate, de muncă cinstită, iubire, de jertfă şi istorie. Să căutăm a ne ridica cu viaţa şi faptele noastre la înălţimea Virtuţilor lor.

Activitatea s-a încheiat cu depunerea, în acordurile Imnului Eroilor, de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Soldatului Necunoscut.

Din partea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş, au depus o coroană de flori preşedintele filialei, col. (r.) Ioan Bota şi domnul Gl. Bg. (rtr.) Haralambie Cacina-preşedintele Filialei judeţene „Bogdan Vodă” a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război.

joi, 9 iunie 2016

Ziua Eroilor

Ceremoniile prilejuite de Ziua Eroilor au avut loc în Baia Mare la 9 iunie 2016 la Monumentul Ostașului Român și la Cimitirul Eroilor din Parcul Tineretului.