joi, 27 iulie 2017

CEREMONIE LA CIMITIRUL EROILOR
DE LA NIRAJ DE PE VALEA VASERULUI – MARAMUREŞ

            Marţi, 25 iulie 2017, la Cimitirul Eroilor de la Niraj de pe Valea Vaserului – Maramureş s-a săvârţit o slujbă religioasă de pomenire, şi o festivitate de depunere de coroane şi jerbe de flori, organizată de primăria oraşului Vişeu de Sus.
            La activitate a participat, la invitaţia primarului oraşului Vişeu de Sus, domnul Vasile Coman, o delegaţie a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”-Filiala Maramureş, compusă din col.(r.) Gavril BABICIU – prim vicepreşedinte al filialei, col.(r.) Marin TEGLAŞ – organizatorul şi animatorul activităţii, col. (r.) Dumitru CARDOŞ -  secretarul executiv al asociaţiei judeţene, preot militar dr. Daniel ACHIM, Lt. col. (r.) Liviu PÂRJOL, Lt. col. (r.) Petru CĂLĂRAŞU, col. (r.) Gheorghe VAŞ, Ec. Nistor LIHET, col. (r.) Dorel -Romi ABRAHAM.



Cimitirul de la Niraj 1917 - Valea Vaserului

            "Un loc de pe Valea Vaserului, despre care se spune că în toamna anului 1916, în plin război mondial, aici ar fi avut loc o luptă între armatele ruse şi 4 batalioane germane de vânători de munte, chemate de austro-ungari să oprească linia frontului rus, care se întindea din Bucovina şi până în Slovacia, şi care a fost străpuns pe Tisa de armatele ruseşti. Atât armatele austro-ungare cât şi ruşii erau epuizaţi, mai ales în iarna anului 1917, luna februarie, care a fost deosebit de grea, cu zăpadă cum nu s-a mai văzut vreodată pe această vale sălbatecă. In această lună, deci februarie 1917, are loc „prima parte" a Revoluţiei bolşevice, ţarul Nicolae al Rusiei fiind alungat, iar în contextul nou creat, combatanţii de la Niraj au încetat lupta, mai mult se spune că au "sărbătorit împreună evenimentul bând vodcă şi rom, unul în tranşeele celuilalt".
            În primăvară, după topirea zăpezilor cei doi comandanţi ( cel german era generalul Konta) au hotărât să-şi îngroape sutele de morţi. Astfel aici la Niraj a luat naştere un cimitir foarte "ciudat", deosebit ca arhitectură, fiind precedat de câteva înmormântări a unor ofiţeri lângă biserica catolică Sf. Elisabeta, din Făina (un loc apropiat Nirajului).
            Prin ce era deosebit acest cimitir, probabil unic în lume? Prin faptul că fiecare batalion german (patru la număr) avea un anumit tip de cruci pe care era însemnat numele celui care a murit.

            Cimitirul era amplasat pe terase, fiecare terasă avea "rangul” ei. Deasupra acestor terase se afla mormântul unui general german, străjuit de o Madonă cu pruncul în braţe, sculptată într-un brad imens, care n-a fost scos din rădăcini, şi de o cruce imensă, ce-l reprezenta pe Isus Cristos, amândouă sculpturile fiind opera unui arhitect originar din Munţii Pădurea Neagră, (rămăşiţele pământeşti ale generalului au fost duse în Germania în anii 1920).